A început în 1919 ca un măreț proiect, care a prins viață datorită elevilor și dascălilor, iar gândurile și cuvintele pornite din suflet au făcut posibilă apariția unei școli de elită, care și-a clădit în timp o reputație, profund înrădăcinată în comunitate, cu elevi care sunt primiți și tratați aici cu căldură, făcându-i să se simtă „acasă”, cu clase modernizate și cu profesori excepționali.
     Școala Gimnazială „Oltea Doamna” a apărut acum 100 de ani ca liceu românesc de stat pentru
fete. Înființată după Marea Unire, școala orădeană a depășit toate vicisitudinile istoriei, un Război Mondial, refugiul, regimul comunist, rămânând o instituție de referință a învățământului orădean.
     În urma introducerii administrației românești, acum 100 de ani, în Oradea au fost înființate mai
multe școli de stat cu predare în limba română. Între ele, Liceul de fete „Oltea Doamna”, înființat în locul
Școlii Civile pentru Fete și a Școlii Normale Romano-Catolice, prima preluată de Statul Român pe 23
iunie 1919.
     Școala „Oltea Doamna” funcționează în prezent în trei clădiri, situate în Parcul Traian nr. 16. Cea
mai veche apare în 1820 și servește drept primărie a Olosigului (malul drept al Crișului), a doua este
ridicată între 1897-1901, ca spațiu al Școlii Primare Maghiare, iar cea mai nouă (Clădirea A) este dată în
folosință începând din 1980.
     Din 1919, aici au funcționat opt clase, cu un total de 332 de eleve. Primul an școlar sub autoritatea
Regatului României a început în octombrie 1919, deschiderea cursurilor fiind amânată mai bine de o lună
din cauza nefinalizării lucrărilor la internat.
Primul director de după statificare a fost profesorul Paul Voștinariu. De numele său se leagă
înființarea unei grădini botanice în curtea instituției, devenită una din cele mai frumoase astfel de grădini
din oraș. Tot prin grija sa a fost înființat internatul, care a funcționat întâi în clădirea Ursulinelor, apoi în
vechiul orfelinat al orașului și, în final, într-o clădire de pe strada Delavrancea. Clasele erau suprapopulate
în fiecare an.
       Denumirea „Oltea Doamna”, după mama domnitorului Ștefan cel Mare, a fost atribuită în anul 1921. În perioada interbelică, liceul s-a dezvoltat pe multiple laturi, ajungând la apogeu în anii ’30, în
timpul directoratului Adrianei Ciorogariu, în 1931 funcționând aici șapte clase cu un total de 244 eleve.
În medie, liceul era deservit de 16 profesoare, venind la studii circa 250-300 de eleve pe an, atât din
Bihor, cât și din Arad, Sălaj și Vechiul Regat. Majoritatea erau de religie ortodoxă și izraelită, urmate de
cele de rit greco-catolic. Liceul avea o societate de lectură și două societăți religioase: „Sf. Gheorghe” a
tinerelor ortodoxe și „Sf. Maria” a celor greco-catolice.

 

 

        În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, instituția s-a refugiat în Beiuș, în localul din Oradea
desfășurându-și activitatea, pe perioada administrației maghiare, liceul reformat de fete „Szilagyi Erzebet”, iar
o parte din clădiri au găzduit un spital.
     Schimbări importante au avut loc după război și preluarea puterii de către comuniști. Revenit în oraș, Liceul
de Fete „Oltea Doamna” a fost transformat, în 1947, în Liceul Teoretic de Fete nr. 1, având circa 400 de eleve.
     În 1959, numărul claselor a fost redus, cele de liceu trecând în structura Liceului nr. 4 (actualul Colegiu
Național „Mihai Eminescu”). Cele de gimnaziu au rămas pe loc, astfel că instituția a devenit Școala Generală
numărul 4 și a funcționat atât în clădirile din Parcul Traian, cât și în cele din străzile George Enescu nr. 25 și Brașovului nr. 2.
       Dacă în anul școlar 1959-1960 existau 19 clase cu 740 de elevi și 24 de cadre didactice, în 1967 școala
avea 35 de clase cu 1.214 elevi. Recordul de elevi a fost înregistrat în anul școlar 1984-1985 cu 1.485 de tineri
care învățau în această instituție de învățământ, unde existau laboratoare de chimie, biologie, fizică, științe
sociale, cabinete de limba română, istorie, geografie și limbi moderne.
        Vechea denumire „Oltea Doamna” a fost readusă în conștiința publică după 1990, instituția
continuând să funcționeze ca Școala Gimnazială ”Oltea Doamna” Oradea.
        La debutul anului școlar 2019-2020, școala are 36 de clase de elevi din ciclul primar și gimnazial, cu un
număr de 1.015 elevi și 7 grupe de preșcolari cu 175 de copii (în cele două structuri GPP nr. 10 și G.P.P. nr.
47), pregătiți de 65 de cadre didactice. În prezent, școala se bucură de recunoaștere internațională și a intrat
într-o echipă globală de profesori inovativi, ambițioși, auto-motivați, orientați către rezultate, împuterniciți să
creeze și să utilizeze resursele moderne și creativitatea educațională cu înțelepciune. Datorită importanței
dezvoltării abilităților digitale ale elevilor și profesorilor, școala asigură premisele conectării educației și a
proceselor de învățare din instituția de învățământ cu realitățile sociale, economice și culturale ale lumii
contemporane.
       Activităților didactice desfășurate li se adaugă schimburile de experiență cu elevi și cadre didactice din străinătate (Ungaria, Republica Moldova, Estonia, Finlanda, Olanda, Luxemburg, India, Turcia, Italia,
Bulgaria), precum și participarea la olimpiadele și concursurile școlare pe discipline, unde elevii au obținut un număr de 195 de premii la etapele județene și naționale, doar în anul 2019.
      Dincolo de gânduri sunt fapte, iar dincolo de fapte sunt oameni deosebiți: elevi, profesori, părinți, care împreună reușesc să facă din „Oltea Doamna”, acum, la 100 de ani de la înființare, o școală deosebită, cu rezultate remarcabile și, mai presus de toate, îi fac pe toți să poarte în sufletele lor cea mai înaltă simțire, mândria de a face parte din colectivul și familia „Oltea Doamna”.